Au început să se ocupe de minciunile lui Jean Valvis

Link direct Tancabesti.ro : http://tancabesti.ro/index.php/au-inceput-sa-se-ocupe-de-minciunile-lui-jean-valvis/

Link direct Jurnalul de Ilfov : http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/3157/au-nceput-s-se-ocupe-de-minciunile-lui-jean-valvis.html

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 19

Postat la: 2.08.2013 – Jurnalul de Ilfov



Dezvaluiri

Pentru “marele om de afaceri” cu dublă cetăţenie, greacă şi elveţiană, minciunile nu mai sunt o chestiune de fantezie. Ci de caracter. Mai degrabă, de lipsa lui.

Lucrul ăsta apare din ce în ce mai vizibil. Pentru autorităţi sau opinia publică, pentru afaceriştii din branşa lui sau altele. Cei călcaţi în picioare ori trişaţi s-au adunat, au sesizat instituţii ale statului, l-au chemat în justiţie.

N-aţi văzut că – pe toate posturile tv – nu mai cântă scorneala reaclamelor mincinoase ale “Apei minerale cu 0 % nitraţi”? Sau cu ipocritul apel public al lui Valvis, “pentru schimbarea Legii Apei”, în România?

Despre aceste lucruri veţi afla detalii, azi.

Rechinul funciar nimiceşte tot

El devastează vieţile oamenilor, muşcă pământul şi apa. Încă din 2004, nefericirea, necazurile au venit ca un val gigantic, distrugător, peste munca şi investiţiile fraţilor Parfenie.

Ei sunt administratori legali, concesionari pentru 49 de ani ai Lacurilor Tâncăbeşti 1 şi 2. Afacerea lor? E această fermă piscicolă, răspunderea pentru barajul dintre lacuri şi întreţinerea lor.

2004 este momentul când afaceristul, Jean Valvis a pus ochii pe terenurile riverane ale faimoasei “Avicola”, din comuna Baloteşti. A minţit cu seninătate că va spori locurile de muncă, pentru că, deh, ăsta ar fi sensul “procesului de privatizare”. Peste numai o lună de zile, toţi angajaţii au rămas pe drumuri.

De fapt, a fost un masiv tun imobiliar. Într-o zonă de mare viitor, pentru ansambluri rezidenţiale – din vecinătatea DN1 Bucureşti-Ploieşti.

Modelul de escrocare, tip Valvis

În ciuda promisiunilor şi angajamentelor contractuale, semnate cu statul, grecul pustieşte în câteva săptămâni acea unitate etalon de cercetare ştiinţifică, genetică şi reproducţie. Unică în ţară. Azi, locul e o ruină, devastat. L-aţi văzut în ziarul nostru.

Apoi, Valvis şi-a extins proprietatea, peste zona de protecţie a lacului. Ţinta înşelătoriei? Ieşirea exclusivă la apă, a proprietăţii sale. Fapt ce ar creşte de multe ori valoarea terenurilor, cumpărate pe nimic.

Chit că pentru asta, de ani de zile, afacerea fraţilor Parfenie nu poate creşte, iar munca şi investiţiile lor nu aduc profitul scontat. Başca, pentru că disputa se află în justiţie, ei nu pot să acceseze fonduri europene, la care ar avea tot dreptul. Nu mai vorbim despre cheltuielile mari, pentru menţinerea cazului lor pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Când s-a văzut ce soi de om e?

Aducerea lui Valvis în justiţie de către fraţii Parfenie l-a aşezat în lumina reflectoarelor. Aşa a aflat opinia publică despre fraudele lui.

Nerespectarea legilor, ar trebui să aibă urmări chiar şi în România. Deşi la noi, pronunţarea unor sentinţe se face după ani buni, în care îţi pierzi nădejdea, răbdarea, banii.

Dar în cazul Tâncăbeşti, se pare că există motive ale speranţei de dreptate.

În episodul trecut al acestei anchete, v-am prezentat acte, documente, decizii ale unor instituţii, cum sunt Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură – care îi blochează lui Valvis accesele de afacerist nedomesticit.

Apă minerală cu 0% nitraţi – un fals!

Patronatul Apelor Minerale (APEMIN), a depus o plângere penală împotriva S.C Carpathian Springs, din cadrul Valvis Holding, producătorul apei minerale Aqua Carpatica, arătând că sloganul “cea mai pură apă minerală din lume” este un fals.

La 18 februarie 2013, au fost sesizate următoarele instituţii ale statului:

Cabinetul primului ministru, Victor Ponta;
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC);
Ministerul Finanţelor – Direcţia Ajutor de Stat şi Practici Neloiale;
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;
Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară;
Procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Iată ce susţine documentul:

«În fapt, menţiunea “Cea mai pură apă din lume” de pe eticheta produsului Aqua Carpatica induce în eroare consumatorii prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul de a obţine un folos material injust».

Închisoare de la 3 la 15 ani

Citez, în continuare: “Având în vedere că inducerea în eroare a fost săvârşită prin folosirea de calităţi mincinoase (ale produsului) apreciem că ne aflăm în fata agravantei de la alin. 2 al art. 215 Cod Penal, agravantă pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani”. (…)

“Înşelăciune”!

“Precizăm totodată că, prin activitatea infracţională mai sus descrisă, sunt încălcate şi prevederile Legii 158, din 2008, privind Publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, întrucât toate apele minerale naturale, recunoscute de către autorităţile statului român, îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia naţională şi europeană în vigoare şi nu se poate afirma că o apă minerală este mai pură decât alta, fără a deforma realitatea, ci doar printr-o înşelăciune, în flagrantă contradicţie cu autorităţile competente, care au omologat apele minerale naturale, conform legislaţiei în vigoare”.

“Cea mai pură apă din lume nu există”

Adrian Feru, director de cercetare-dezvoltare la Societatea Naţională a Apelor Minerale, a arătat că “Aqua Carpatica nu este deloc cea mai pură din lume. Astea sunt poveşti. Cea mai pură apă din lume nici nu există”.

Ulterior, s-a aflat că acum, Valvis are două surse de apă plată şi o sursă de apă carbogazoasă. La cea de apă carbogazoasă, valoarea nitraţilor este mai mare, de 0,8-0,9. Dar ei mai au apă plată şi din altă sursă, unde valoarea este peste unu.

Hoţia cu încurcatul izvoarelor

Adrian Feru continuă: “În condiţiile astea, tu vii cu un produs, apă plată din sursa Băjenaru, cu o valoare mică, într-adevăr. Şi asta o extrapolezi la toate apele. Deci automat reclama de la prima se extrapolează şi la cealaltă, ceea ce înseamnă că reclama este dublu înşelătoare”.

În episodul următor, despre interdicţia de difuzare a spoturile publicitare cu Aqua Carpatica, despre suita minciunilor sfruntate şi tupeul afaceristului greco-elvețian, Jean Valvis.

Dragul meu pamant! Draga mea patima ! – Jurnalul de Ilfov 6 Sept 2013

Link direct Tancabesti.ro : http://tancabesti.ro/index.php/dragul-meu-pamant-draga-mea-patima-jurnalul-de-ilfov-6-sept-2013/

Link direct Jurnalul de Ilfov : http://www.jurnaluldeilfov.ro/stire/3345/dragul-meu-pmnt-draga-mea-patim.html

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 20

Postat la: 6.09.2013 – Jurnalul de Ilfov



de Eugen Dichiseanu

Cuplul Ţicău – Mantale și cazul Tâncăbești



“Să ştii că titlul ăsta nu e departe de ideea operei literare”, zice el. Antipatic, individul.

Se referă la romanul “Ion”, al lui Liviu Rebreanu.

“N-are nici o treabă cu el”, insist eu. “Ba are. Mă mir că nu faci legătura. În varianta ta, par replicile ei şi ale lui”, stăruie el.

În fond, cine îi dă dreptate amicului, o face pentru că e liber să creadă ce vrea.

“Blestemul pământului – Blestemul iubirii” e titlul filmului făcut în 1980, după opera literară. Genul? Dramă istorică.



Se pare că realitatea cazului nostru, a cuplului Daniel Țicău – Mioara Mantale nu urmează linia tragediei din romanul transpus cinematografic. La ei, totul are o desfăşurare optimistă.

Aşa cum îi stă bine unui prezent democratic, european. Constituit pe valorile umane: cinste, corectitudine profesională, respectarea legii, exemplul moral oferit societăţii.

M-a pus totuşi pe gânduri, o propoziţie a unui critic. El zice că “filmul amintit prezintă mediul social rural ardelean înainte de Primul Război Mondial, unde valoarea umană era determinată de cantitatea de pământ deținută”.

Atunci ca şi acum?

Ai pământ, eşti om. Dacă nu, nu! Aşa e de când lumea. Pământul “mic” şi patima pentru el au născut lupte individuale. Teritoriile străine şi dorinţa de a le stăpâni au pornit războaie.

Iar în momentul în care personaje din cărţi coboară în viaţa prezentă, respiră acelaşi aer cu tine şi fac victime printre cei pe care îi cunoşti – faţa urâtă a lucrurilor se proţăpeşte în calea ta.

Aşa capătă relief cazul nostru.

Rangul dă tonul



Treapta funcţiei, categoria ei sunt primele ţinte obligatorii.

După asta, totul se leagă, devine din ce în ce mai uşor. Concret?

Mioara Mantale, ştiţi, a fost consilier juridic, inspector guvernamental, subprefect, apoi prefect al Capitalei. Acum e Consul General al României la Stras­bourg, în Franţa.

Daniel Ţicău, soţul dumneaei, a condus DIICOT, a devenit consilierul procurorului general Laura Codruța Kovesi, iar acum e procuror detaşat la Consiliul Europei, la Divizia pentru Combaterea Criminalităţii Economice (Moneyval).

Am mai scris despre “detaliile” astea. Nu-i nimic dacă le repet. E important să nu fie trecute cu vederea sau uitate.

Moda şi pofta

Aşa e trendul: să ai. Nu contează ce şi câte. Important e să fie multe şi din toate. Mai ales case, maşini, terenuri. Despre bani nu mai vorbim. Asta e realitatea “la zi”.

Pofta e să le faci repede. Pe toate. Cât de iute poţi. Şi, mai ales, cu orice preţ.

Miile de metri pătraţi de terenuri



Până în 2012, cuplul Daniel Ţicău şi Mioara Mantale a adunat 6.564 mp de pământ. Fiecare cu partea lui. Asta e ce se află transcris în declaraţiile lor de avere.

Mantale are două terenuri: la Vârtop, în judeţul Bihor (250 şi 198 mp). La Periş, în Ilfov (1.000 mp) e coproprietară cu Ţicău. Acesta şi fosta lui soţie deţin în comuna Dorna, din judeţul Suceava 4.116 mp. Toate suprafeţele de până acum sunt intravilan.

Dar Țicău are şi un teren agricol, fiind proprietar unic al celor 1.000 mp în localitatea Bucium, din judeţul Iaşi. Nu ştim cu ce e cultivat sau dacă pârloaga e lăsată ca un dar ocrotit, al naturii sălbatice.

Justiţia şi-a activat balanţa dreptăţii



Că nu poţi să devii proprietar, fără să ai parte de răutăţile şi pizma unor semeni de-ai tăi. Şi nu poţi să stai de plastic şi să-i laşi să-şi facă mendrele, după cum li se năzare.

Aşa susţine procurorul Ţicău.

Cel puţin în cazul Dorna-Arini, a trebuit să combată din greu, pe teritoriul justiţiei. Cu riscul de a se lăsa filmat, între înfăţişările la proces.

Când făcea gesturi obscene către… stolurile de cocori, care forfoteau pe cer, către ţările calde, însorite. Când gesticula cu mâinile, transmiţând mesaje triviale.

Nicidecum spre casa din care îl filmau „ticăloşii” de oponenţi ai săi, la dreptul lui de proprietate.

Aţi văzut şi judecat asta, în episodul trecut, prezentat în publicația noastră.

Tâncăbeşti, tot pe rolul instanțelor

Pentru că omul nu se lasă. La bună înţelegere cu soţia lui. Ce dacă le-a invadat traiul acelora care administrează legal lacul. Cuplul și-a ridicat o bojdeucă de vacanţă, chiar peste zona de proteţie a întinderii de apă.

Ce dacă astfel, Ţicău şi Mantale s-au căţărat peste viaţa şi munca fraţilor Parfenie, ducând de râpă ani în şir accesarea de fonduri europene, concursuri internaţionale de pescuit sportiv, liniştea şi închegarea unei afaceri prospere.

Ce dacă au ştiut despre falsificarea unor acte? Ce dacă au acceptat manevre cel puţin dubioase cu documente care să le asigure păstrarea ilegală a proprietăţii de 1.000 mp? Ce dacă justiţia dă termene de judecată lungite peste ani, fără să se pronunţe pe fondul cauzei?

Nu pierdeţi episodul următor al anchetei despre acest subiect. Veţi vedea cum e posibil ca intrarea în legalitate a afacerii Tâncăbeşti să fie o poveste al cărei final este împins peste ani.

Între timp, documente şi manevre oculte se adună în mormane. Lumina justiţiei ajunge tot mai greu prin cotloanele întunecate, la pânza de păianjen ţesută de funcţionari ai statului, cu poziţii înalte în ierarhia lui.



„Planeta minciunilor” a provocat cititorii pamfletari

Trebuie să recunoașteţi că imaginaţia și forţa de răspuns a cititorilor noștri sunt la înălţime.



Subiectul episodului trecut, i-a determinat să dea frâu liber talentului grafic și protestului lor.Solidari cu substanţa acestei anchete serial.

Este un tip de înţelegere satirică și un act de conștientizare a abuzurilor, pe care le comit fără nicio jenă – în văzul lumii și justiţiei – funcţionari ai statului desemnaţi să îi apere valorile, instituţiile și oamenii.



Va urma!